Rinita alergică: cum se diagnostichează

Diagnosticul de alergie este pus pe baza unor analize specifice, indicate de medicul alergolog. Acestea includ testarea cutanată şi analize de sânge.

„Există două posibilităţi. Se poate face testare cutanată şi se urmăreşte dacă pielea reacţionează la vreun alergen (există truse speciale cu extracte alergenice standardizate) sau se pot face analize din sânge (IgE specifice). Trebuie menţionat că aceste teste pot fi făcute la orice vârstă, chiar şi la copii sub 1 an. De obicei, dacă nu sunt probleme, este bine ca testele să fie făcute doar după vârstă de 4 ani, după ce sistemul imunitar este bine dezvoltat. Atunci când un copil are probleme care ne fac să ne gândim la o alergie (răceli repetate, dermatită atopică, obstrucţie nazală permanentă), testele trebuie efectuate indiferent de vârstă. În cazul copiilor, mai ales la vârstă mică, sunt recomandate testele din sânge”, afirmă medicul Rareş Simu, medic specialist imunologie clinică şi alergologie.

Ce teste se folosesc

•    Testul prick – utilizează soluţii cu alergeni, care se introduc prin înţepare la suprafaţa pielii.
•    Testul intradermic – substanţa cu alergen se injectează sub piele, la nivelul braţului.
•    Testul patch – pe piele se aplică plasturi cu alergeni şi se menţin mai multe ore, pentru se evidenţia o posibilă reacţie alergică.

Şocul anafilactic, reacţie alergică severă

Cea mai gravă formă a alergiilor este şocul anafilactic, care reprezintă o reacţie severă a organismului după venirea în contact cu un alergen precum medicamente (penicilina), înţepături de insecte (albine, viespi) sau alimente (arahide, fructe de mare).

Printre simptome se numără dificultăţile de respiraţie, crampele abdominale, scăderea tensiunii şi pierderea cunoştinţei. Şocul anafilactic poate pune în pericol viaţa persoanei, de aceea se va suna de urgenţă la 112.

Dr. Irina Bucur, medic primar alergologie şi imunologie clinică, Centrul Mediclass, Bucureşti

Deşi prin ea însăşi nu este ameninţătoare de viaţă, rinita alergică asociază un risc mare de astm şi este una dintre bolile cu o mare afectare a calităţii vieţii (sunt studii care o echivalează, din acest punct de vedere, cu bolile cardiovasculare).

În ultimii ani, în România, din cauza schimbărilor climatice, a poluării, scăderii teritoriilor cultivate şi măririi suprafeţelor virane, a crescut exploziv incidenţa rinoconjunctivitelor alergice cu sensibilizare la polen. Acestea se pot asocia cu astm, dar şi cu alergii la alimente de origine vegetală (fructe, legume, ceaiuri, seminţe, mirodenii etc).

Severitatea lor poate varia de la an la an, fiind boli meteorodependente. Dacă suspectăm o rinită alergică, este nevoie de o consultaţie la medicul specialist alergolog, deoarece cu cât diagnosticul este mai precoce, cu atât creşte şansa de a împiedica o evoluţie nefavorabilă pe termen lung.



Dr. Irina Bucur, medic primar alergologie si imunologie clinica
Centrul Medical Mediclass,
Str. Sf. Elefterie nr. 47-49, sector 5, Bucureşti;
Tel: 021-412.01.28; 021.412.01.29; 021.410.27.27;
programari@mediclass.ro;
www.mediclass.ro.


sursa: Click! Sănătate



copyright © mediclass 2007-2019 - Termeni si conditii | Politica cookie | Politica de confidentialitate GDPR