?>


Bolile de inima si accidentul vascular cerebral

 

Accidentul vascular cerebral este o stare patologica rezultata din distrugerea celulelor aflate la nivelul creierului produsa de lipsa de oxigen.

Exista doua mari categorii de accidente vasculare cerebrale: cele determinate de ingustarea sau astuparea vaselor de sange – accidente vasculare ischemice si cele determinate de  ruperea vaselor de sange - accidente vasculare hemoragice. Acestea din urma sunt mult mai rare reprezentand aproximativ 20% din totalul accidentelor vasculare.

Accidentele vasculare cerebrale se pot manifesta prin instalarea brusca a unor tulburari de vorbire, tulburari de memorie, tulburari de vedere, de echilibru sau pierderea capacitatii de a misca anumite parti ale corpului (pareza sau paralizie).

La aparitia acestor simptome pacientul trebuie sa se recurga la serviciile medicale de urgenta, intrucat evolutia lor poate sa se indrepte rapid spre instalarea unei stari grave.

In plus, in anumite cazuri de accidente vasculare ischemice se poate aplica o terapie de dezobstructie a vasului afectat care da rezultate cu atat mai bune cu cat se ajunge cat mai repede la spital dupa declansarea lor.

Exista o legatura stransa intre cele doua organe care ne intretin viata si ne definesc personalitatea, adica intre inima si creier.

Indiferent de mecanismle lui, accidentul vascular cerebral se produce mai frecvent la cei care au istoric familial de accident vascular cerebral sau la cei care au avut deja in antecedente un astfel de eveniment.

In cazul accidentului vascular cerebral ischemic mecanismul principal consta in prezenta unui cheag de sange in artere. Cheagul poate sa se formeze direct in vasul respectiv, de regula pe ingrosari prealabile de ateroscleroza (accident vascular aterotrombotic) ori poate sa provina din alte teritorii vasculare sau din inima, situatie in care accidental vascular se produce prin embolie (accident vascular embolic)

Accidentele vasculare cerebrale aterotrombotice sunt favorizate de toti factorii care contribuie in general la aparitia aterosclerozei si din acest motiv se asociaza frecvent cu boala aterosclerotica coronariana, deci si cu infarctul de miocard.

Acesti factori sunt: hipertensiunea arteriala, nivelul crescut de colesterol in sange – mai ales de LDL-colesterol, diabetul zaharat, fumatul, obezitatea.

La aparitia accidentului vascular cerebral mai contribuie, in mod specific, si consumul excesiv de alcool si nivelul crescut de homocisteina (un aminoacid din sange).

Al doilea tip principal de accident vascular ischemic este cel embolic. Cea mai frecventa cauza de accident embolic este fibrilatia atriala, o tulburare de ritm care consta in batai neregulate, cu originea in atrii (camerele mici ale inimii). Ea creeaza conditii de formare a cheagurilor in inima, cheaguri care pot migra spre creier.

Important pentru pacientii cu fibrilatie atriala este sa cunoaca faptul ca indiferent  daca nu resimt pe moment nici un beneficiu de la tratamentul anticoagulant sa nu il abandoneze, pentru ca in situatia lor acest tratament reprezinta principala modalitate de a reduce riscul de accident vascular cerebral.

Accidentele vasculare cerebrale hemoragice recunosc drept cauza majora de producere hipertensiunea arteriala.

 Ele pot fi prevenite, in mare masura, prin depistarea la timp si tratarea corecta a hipertensiunii arteriale.

In cazul accidenteor vasculare cerebrale hemoragice o alta cauza specifica, dar mult mai rara, sun anevrismele. Ele apar si se rup sub influenta hipertensiunii arteriale, dar evolueaza si in urma unor factori congenitali.

Din pacate tara noastra se afla printre tarile europene cu mortalitatea cea mai mare prin accident vascular cerebral. Avand in vedere ca pacientii care au suferit un accident vascular cerebral raman cu variate grade de invaliditate -daca supravietuiesc episodului acut- trebuie extinse eforturile de prevenire a acestei patologii, atata timp cat majoritatea factorilor care contribuie la aparitia accidentelor vasculare cerebrale pot fi influentati in bine.

Pacientii nu fie indiferenti cu propria sanatate si trebuie sa  urmeze sfaturile urmatoare:

  • Controlul tensiunii arteriale. Daca persoana nu se cunoaste ca este  hipertensiva trebuie sa o verifice macar o data pe an. Daca se stie a fi  hipertensiv este ideal sa aiba propriul aparat de masurare a tensiunii arteriale si sa o verificati macar o data pe saptamana acasa si lunar intr-un cabinet medical. TENSIUNEA ARTERIALA TREBUIE SA FIE < 140/90mmHg

  • Verificarea  cel putin o data pe an a valorilor  glicemiei si  grasimilor in sange pentru a depista din timp un diabet zaharat sau concetratiile prea mari de LDL-colesterol

  • Mentinerea greutatii la parametrii optimi si in acest sens:  miscare in aer liber minim 30 minute , cel putin de trei ori pe saptamana, renuntarea la alimentele grase si la dulciuri si saderea aportului de fainoase, consum sporit de  fructe si legume

  • Consum de alcool cu masura : 3-4 unitati/zi in cazul barbatilor si 2-3 unitati/zi in cazul femeilor care nu sunt gravide. Unitatile se calculeaza astfel: vol (ml) x % alcool/1000

  • Verificarea ritmului cardiac sau a pulsului si, daca se observa sau se simte  ca este neregulat,  pacientul trebuie sa se prezinte la medicul cardiolog

  • Daca pacientul este diagnosticat cu fibrilatie atriala trebuie sa respecte tratamentul anticoagulant prescris de catre  medic



Dr. Roxana Oana Darabont Medic primar cardiolog; Competenta Ecocardiografie; Competenta Dopler vascular
Centrul Medical Mediclass,
Str. Sf. Elefterie nr. 47-49, sector 5, Bucureşti;
Tel: 021-412.01.28; 021.412.01.29; 021.410.27.27;
programari@mediclass.ro;
www.mediclass.ro.



copyright © mediclass 2007-2021 - Termeni si conditii | Politica cookie | Politica de confidentialitate GDPR